|
 |
|
 |
| |
| |
 |
ChangSiLi.MyForum.ro
Chineze forum 中國論壇
|
 |
|
Acum este: 03/11/2026 22:08
|
| Autor |
Mesaj |
ChangSiLi Administrator


Data inscrierii: 08/Sep/2008 Mesaje: 56 Localitate: 加拉茨
|
Trimis: 26/09/2008 14:01 Titlul subiectului: Da gasiti!!! |
|
|
Urzica
Utilizare. Creste diureza; are actiune hemostatica, trofica, emolienta si expectoranta; activeaza circulatia sangelui cu elibe-rare de histamine; elimina acidul uric; este astringenta si antiseptica; antimicrobiana si antidiareica; vitaminizgnta si hipoglicemianta; actiune depurativa si galactogoga.
Intern sub forma de ceai, in bronsite, iar in stari de avitaminoza, o cura de urzici aduce o revigorare a intregului organism. Datorita substantelor proteice si vitaminelor este folosit ca aliment.
Sub forma de ceai, cu actiune diuretica, frunzele de urzica sunt utilizate in bolile de rinichi, dizolvand nisipul din acest organ (calculoza renala) si influentand favorabil combaterea reumatismului si gutei, prin eliminarea clorurilor si acidului uric.
Datorita vitaminei K pe care o contine, ceaiul de urzica are proprietatea de a opri hemoragiile, motiv pentru care se recomanda in menstruatii abundente si neregulate, hemoragii uterine dupa nastere.
In diabetul zaharat, ceaiul de urzica in metiaj cu frunze de dud, nuc si teci de fasole, scazand valoarea glicemiei.
Extern se recomanda in tratamentul hemoroizilor hemoragiei, a ranilor greu vindecabile, a ulcerului varicos si in supu-ratii. . .
Sub forma de bai, frunzele si radacina de urzica, impreuna cu radacina de brusture, se folosesc pentru intarirea radacinii parului, combaterea seboreei si a matretei.
Intern se utilizeaza sub forma de ceai dintr-o lingura de frunze la 250 ml apa clocotita; se beau 3 ceaiuri pe zi.
Extern: 25 g frunze la 250 ml apa clocotita; se utilizeaza sub forma de bai si comprese.
In hemoroizi cu hemoragii se foloseste infuzia din 25 g frunze de urzica, 25 g flori coada soricelului, 70 g coaja de crusin; din acest amestec se ia o lingura si se opareste cu 3 pahare apa clocotita; dupa 15 momente se strecoara; se bea cate o cana inainte de culcare. Ajuta la tonifierea musculaturii gastrice.
Urzica Moarta
Planta este cunoscuta si sub denumirile: sugel-alb, urzica creata. In scopuri medicinale se folosesc planta si florile. Creste la umbra si necesita locuri umede si soluri usoare, bogate in saruri minerale.
Contine mucilagii, flavonoide, tanoizi, saponozide, glico-zide, ulei volatil, saruri de potasiu.
Utilizare. Intern. Florile au actiune emolienta, expecto-ranta si astringenta. Planta este utilizata ca antidiareic, creste diureza si are proprietati sedative. Urzica moarta este folosita pentru calmarea starilor nervoase ale femeilor in timpul menopauzei, se recomanda in insomnii si in diareele usoare. Ceaiul de flori sau din tulpini de urzica moarta se foloseste in, raceala, tuse, tuse convulsiva, se prepara cu conuri de molid un sirop care se administreaza bolna-vilor.
Extern, are proprietati astringente. Sub forma de infuzie se intrebuinteaza, in special, in bolile aparatului genito-urinar; leucoree, dismenoree si in hipertrofia sau inflamatia prostatei. Sub forma de bai, urzica moarta aduce ameliorari in abcese, tumori, varice, ulcere si umflaturi datorita gutei.
Intern se administreaza sub forma de infuzie: o lingurita de planta maruntita, la 200 ml apa clocotita; se lasa 20 minute; se strecoara, se indulceste cu zahar si se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Extern se foloseste infuzia din 60 g planta maruntita la un litru de apa clocotita; dupa 20 minute se strecoara, se intrebuinteaza in spalaturi vaginale, seara inainte de culcare; de asemenea, se foloseste in comprese, gargara, clisme sau bai de sezut.
Coada Soricelului
De la aceasta planta medicinala se folosesc in special florile. Se mai poate utiliza si planta ca atare cu frunze si flori, dar fara radacina. Coada soricelului are un continut bogat in ulei volatil ( azulen) ce ii confera proprietati antiseptice puternice.
Ceaiul este recomandat in foarte multe afectiuni. In principal acesta calmeaza afectiunile stomacului si intestinelor cum sunt enterocolitele si gastritele. Calmeaza colicile stomacale, ajuta la eliminarea gazelor si restabileste pofta de mancare. Cresterea apetitului se datoreste unui principiu amar prezent in frunze, care poarta numele de achileina si care are proprietati tonice. Infuzia de coada-soricelului stimuleaza si secretia de acizi biliari calmand astfel spasmele hepatice.
O alta proprietate deosebita a acestei vegetale este reglarea menstruatiei neregulate, datorita princiipiilor active care reduc hemoragiile abundente si calmeaza durerile.
Pentru hemoroizi se recomanda amestecul de coada soricelului cu frunzele de urzica iar in cazul constipatiilor se poate adauga coaja de crusin. Ceaiul concentrat consumat dimineata pe stomacul gol ajuta la eliminarea viermilor intestinali.
Tusea si bronsita vor fi calmate daca veti bea o cana de ceai din flori de coada-soricelului. Pentru a prepara un ceai bun se vor adauga 2 linguri de planta uscata la 500 ml apa.
Infuzia se mai poate folosi si extern sub forma de bai sau comprese avand consecințe calmante, antiinflamatoare si dezinfectante, regenereaza tesuturile, calmeaza tenurile inrosite si iritate.
Menta
Substanta terapeutica cea mai importanta pe care o contine aceasta planta este mentholul, eficient in cazul durerilor de cap si al durerilor gastro-intestinale.Potasiul, calciul si vitaminele B determina cresterea tonusului muscular si a imunitatii organismului. Infuzia de menta mareste, deopotriva, gradul de concentrare.In numeroase tari ceaiul de menta este baut dupa masa pentru imbunatatirea digestiei. Planta are eficacitatea de a reduce contractiile musculare care provoaca gaze si balonari abdominale.Menta se poate folosi cu succes in tulburarile gastro-intestinale: calmeaza dereglarile digestive cauzate de nervozitatea excesiva, stimuleaza vezica biliara intretinand si sanatatea ficatului, face minuni in cazul indigestiilor si starilor de voma. De asemenea, calmeaza migrenele, durerile de cap si de gat.
Musetelul
Musetelul, numit in unele locuri romanita, matricea sau moruna, este una dintre cele mai vechi si folosite plante medicinale. Creste pretutindeni, pe marginile drumurilor, ogoarelor, pe langa case. In unele regiuni ale tarii se gasesc campii intinse cu musetel. Florile - Flores Chamomille - contin ulei volatil, de alură albastra, care datorita unui principiu numit azulen si a unui glicozid de natura flavonica (apigenina) au proprietati antispasmodice, anestetice, dezinfectante si antiinflamatorii.
Datorita acestor insusiri, infuzia de musetel calmeaza spasmele muschilor stomacului provocate de gastritele si colitele insotite de colici. Azulenul din uleiul de musetel prezinta un efect favorabil in unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor. Proprietatile antiseptice si bactericide ale musetelului sunt mult apreciate in medicina stiintifica. Infuzia de musetel se recomanda împotriva diareei si, in general, in toate afectiunile stomacului si intestinelor, de cele mai multe ori in asociatie cu frunze de menta. O actiune binefacatoare asigură si in bolile de ficat. Ceaiul de musetel, impreuna cu anason sau fenicul, se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratie, ceea ce face sa scada febra. Datorita proprietatilor antiseprice (calmeaza durerile si limitează inflamatiile), musetelulu se foloseste extern sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni. Ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, leucoreea, abcesele dentare, conjunctivita etc. sunt influentate in bine de musetel.
Unele eczeme zemuinde sunt ameliorate daca se presara pe ele flori de musetel pulverizate.
Parul spalat cu musetel capata un formă matasos si in acelasi timp isi intareste radacina. De asemenea, calmeaza tenurile inrosite si iritate.
Cercetari mai noi au dovedit ca florile de musetel sitate, din care se elimina coditele si receptaculul prin sitare, sunt mai active decat florile intregi. Aceasta se datoreste faptului ca celulele cu ulei volatil continand azulen sunt fixate numai pe aceste mici floricele, care se desprind de pe receptacul in momentul sitarii capitulului floral. De asemenea, continutul in flavone este mai ridicat in florile tubuloase decat in cele intregi.
Infuzia de musetel se prepara din una-doua lingurite de flori intregi sau sitate, peste care se toarna o ceasca de apa clocotita. O alta metoda de preparare este urmatoarea: se macereaza una-doua lingurite de flori intr-o jumatate de ceasca de apa rece, timp de 30 de minute. Se strecoara lichidul si se pune deoparte. Peste florile ramase se toarna jumatate de ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. Se strecoara si se amesteca cele două lichide. Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori.
Pentru bai, se pun intr-un saculet de panza un pumn-doi de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita. Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit.
In arsuri, musetelul se poate folosi sub forma de ulei, care se prepara astfel: 10 g flori sitate (doua linguri) se umezesc cu o lingura de alcool. Dupa cateva ore, acestui continut i se adauga 100 g ulei de floarea-soarelui si se incalzeste pe baia de apa (un vas cu apa in care se pune vasul cu musetel) timp de 2-3 ore pana ce alcoolul s-a evaporat. In tot acest timp, uleiul se amesteca adeseori. Se strecoara si se stoarce. Uleiul obtinut se pastreaza in sticle colorate si la rece.
Unii autori recomanda contra durerilor de cap cate 1 g flori de musetel pulverizate, luate cateva ore dupa masa.
Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 g apa. Dupa 10-15 clipe se strecoara lichidul la care se adauga 4 g acid boric. Pentru tenuri ridate, iritate congestionate, uscate, se aplica comprese. Baile de aburi facute cu musetel ajuta la curatarea radicala a tenului.
In cazul balonarilor de stomac, se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula: musetel si fenicul, cate doua linguri, radacina de nalba, de lemn-dulce si frunza de menta, cate 4 linguri din fiecare. Din acest ameste se iau doua linguri care se oparesc cu doua pahare de apa. Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste. Se bea in cursul zilei cate un sfert de pahar de ceai.
In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante: musetel, coada-soricelului, pelin, menta si salvie. Se infuzeaza doua linguri din acest amestec cu un pahar de apa. Se lasa 15 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in doua reprize.
Pentru îmbunătățirea durerilor provocate de menstruatiile dificile, se recomanda un ceai din 40 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana. O lingura din acest ameste de plante se opareste cu o ceasca cu apa. Dupa racire se strecoara, se indulceste si se beau doua-trei ceaiuri pe zi.
Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a diferite produs cosmetice.
Matricaria chamomilla Fam. Compositae.
Denumiri populare: mamorita, marariul cainelui, matricea, matricea, momorita, moruna, musatal, musatea, muscatel, musetel de camp, ochiul boului, poala Sfintei Marii, roman, romanita, romonita, romonita buna, romonita mica, rumanita, rumanite, rumonite.
In traditia populara: decoctul se folosea la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap. Contra durerilor de urechi se facea cu el abureli, ori spalaturi cu decoctul florilor. Se folosea si la rani, bube, bube dulci, hemoroizi. Ceaiul se lua contra tusei, raceli, reumatismului. Decoctul se tinea caldut in gura, contra durerilor de dinti; se mai facea cu el gargara, contra durerilor de gat. Peste tot era folosit la durerile de stomac. Sub forma de ceai sau plamadit in rachiu, de seara pana dimineata, se lua contra vatamaturii.
Foarte frecvent era intrebuintat pentru usurarea nasterilor, a complicatiilor sau a altor afectiuni feminine.
Compozitie chimica: oficinale sunt capitulele înflorate cu pedunculul de cel mult 1 cm, recoltate pe timp insorit dupa ce s-a ridicat roua si cand florile lor ligulate sunt dispuse orizontal, mai tarziu rasfrangandu-se. Contin: ulei volatil aproape 0,3%, colorat in albastru datorita prezentei azulenelor, chamazulenul se formeaza sub actiunea enzimatica.
Se mai gasesc: sesquiterpene monociclice numite A, B, C, alcooli sesquiterpenici intre care bisabolul, derivat de la sesquiterpena A, aspigenina, libera si sub forma glicozidica, quercimeritrina, umbeliferona si metilumbeliferona.
In afara de ulei volatil si flavone, florile contin rezine, un mucilagiu care este constituit din anhidrida acidului galactouronic, legat de galactoza, glucoza, arabinoza, xiloza, ramnoza, substante minerale deosebite in functie de sol.
Actiune farmaceutica: au actiune antiflogistica a azulenelor si favorizeaza repararea tesuturilor datorita prezentei proazilenelor si a azulenelor, normalizeaza secretia acidului clorhidric in stomac. Prin actiunea lor se elibereaza histamina care stimuleaza aparatul reticuloendotelial. Au si o actiune spasmolitica datorata derivatilor cumarinici si flavonici, antihistaminice, antiseptice, precum si o actiune antinevralgica usor sedativa.
Substantele mucilaginoase actioneaza asupra intestinului intarziind absorbtia, sau prelungind actiunea asupra mucoasei intestinale a medicamentelor ingerate in acelasi timp.
Se pot administra ca amar-aromatic, stomahic, si antispasmodic, utile mai ales in inflamatiile gastrice, in stari dispeptice, etc. Actioneaza si asupra colitelor sau in inflamatii intestinale diverse.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese dentare, afectiuni bucale, afectiuni dentare, afectiuni gastro-intestinale si stomacale, amigdalite, arsuri, astm bronhic, Balanite, balonari, boli de ficat, bronsite, cataruri, cearcane, conjunctivite, colici, colorarea parului, colite, dermatoze diverse, diaree, dismenoree, dizenterie amebiana, dureri de urechi, eczeme zemuinde generalizate, enterocolite, faringite, furuncule, gripa, hemoroizi, hidrosadenite, infectii renale, infectiile pielii, inflamatiile cailor urinare, inflamatii acute sau cronice, leucoree, leziuni lichefinizate, menstre dureroase, nevralgii, panaritiu, prurit senil, raceli, rani purulente, stari alergice, stari febrile, stomatite, tenuri iritate, tulburari digestive, toxiinfectii alimentare, tulburari dispeptice, ulceratii cronice, ulcere de gamba, vaginite.
Preparare:
-Infuzie din 2 lingurite de planta, puse in 250 ml apa clocotita. Se acopere apoi 10 minute dupa care se strecoara si se pot consuma 2 cani pe zi.
-Infuzie din 100 g flori puse intr-un saculet de panza care se cufunda pentru 10 minute in apa clocotita dupa care se vor face bai generale in afectiunile pielii extinse.
-Infuzie din 20g plante care se pun la 1 litru de apa, pentru 10 minute dupa care se strecoara si se pun pe tenurile sau pielea iritata.
-Infuzie din 30 g flori la 500 ml apa clocotita. Se vor lasa apoi timp de 10 minute acoperite, dupa care se vor strecura si se poate folosi la spalaturi in afectiunile externe.
-Comprese cu flori care se vor pune in apa clocotita, apoi se strecoara dupa 10 minute si florile se vor pune in pansamente iar ceaiul se va putea consuma intern.
-Decoct din 2 lingurite de flori fierte pentru 5 minute apoi strecurate care se vor aplica pe tegument in afectiunile de mai sus.
-50 g flori maruntite se vor pune in 250 ml ulei de floarea soarelui. Se vor tine apoi timp de 3 ore pe baia de apa. Se vor strecura. In cazul in care se doreste a se face o crema se va adauga la acest ulei si ceara de albine- circa 50g. Se pun din nou pe baia de apa, dupa care se va lua de pe foc, se mesteca in permanenta pentru ca are tendinta de stratificare.
Uleiul se poate folosi si intern luat cate o lingurita dimineata pe nemancate in afectiunile gastrice.
Tei
Compozitie: flori de tei (Flores Tiliae). Contine minim 17% substante solubile Efect: calmant, emolient (combate dispoziția de uscaciune a mucoaselor), sedativ, usor antispastic, expectorant, sudorific. Recomandari: stari de nervozitate si de agitatie, insomnie, raceala si gripa, bronsita. Contraindicatii: la dozele recomandate nu se cunosc. Efecte secundare si interactiuni: la dozele recomandate nu se cunosc. Mod de preparare: -uz intern: 1 - 2 plicuri la 250 ml apã clocotitã. Se fierbe 2 - 3 minute, se acopera, se lasa 10 - 15 minute. -uz extern: 20 plicuri la 1 litru apã clocotitã. Se fierbe 2 - 3 minute, se acoperã, se lasã 10 - 15 minute. Mod de întrebuintare: -uz intern: 2 - 3 cani cu ceai pe zi. Pentru efectul sedativ, se bea o cana cu o jumatate de ora cândva de culcare. -uz extern: bãi calmante la copii. Infuzia concentrata se adauga în apa de baie. O cura obisnuita dureaza 6-8 saptamâni.
Trandafir
Utilizare. Intern: antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent. Uleiul volatil de trandafir este întrebuințat in practica terapeutica ca aromatizant pentru diferite unguente, creme. Ceaiul de petale de trandafir se recomanda in diareele cronice. El se foloseste si contra racelii, gripei, transpiratiei abundente si chiar bronsite.
Extern: dezinfectant si decongestiv. Se utilizeaza infuzia din petale uscate, sub forma de comprese pentru ochii obositi, in gargare, macerate in miere de albine, in tratamentul afectiunilor bucale.
Petalele de trandafir servesc la prepararea "mierii rozate" cu aplicatie in unele iritatii ale cavitatii bucale la copii.
Intern; se administreaza pentru diaree cronice, infuzia din 2 lingurite de petale la 250 ml apa clocotita; se beau 3 ceaiuri pe zi.
Extern - aceeasi formula; se foloseste pentru comprese si spalaturi oculare (nu se indulceste).
Pentru scaderea febrei in viroze - otet aromatic: 100 g petale de trandafir se macereaza timp de 6 zile cu un melanj de 120 g spirt si 1000 g otet de vin. Dupa trecerea acestui timp, lichidul se filtreaza in sticle curate iar petalele se storc.
Visin
fructele elimina anemia, curata organismul de toxine atat fructele cat si coditele. Previn procesul reumatic. Sunt diuretice, intaresc capilarele venoase, scad presiunea sangelui. Intaresc imunitatea organismului, stopeaza hemoragiile, cresc secretia sucului gastric si biliar.
Se folosesc la urmatoarele afectiuni: afectiuni biliare, afectiuni renale, arterite de indiferent ce fel, ateroscleroza, astenii, boli de ficat, batranete, boli psihice, boli nervoase, cancer in forma incipienta, cistite, colite de fermentatie, colesterol in exces, constipatie, crize migrenoase, diverse stari de slabire a imunitatii, demineralizare, depresii, diaree, guta, hipertensiune, intarzieri de crestere, litiaze de orice localizare, nefropatii, obezitate, pielite, pletora, reumatism, senectute, varice.
Matase De Porumb
Compozitie: stigmate de Zea mays - matase de porumb continand flavone, saponine, saruri minerale (siliciu si potasiu).
Indicatii terapeutice: adjuvant in afectiuni cardiace si urinare, amigdalita, ascita, colica renala, edeme de variate etiologii, metroragii, nefrite, pleurezii, obezitate, afectiuni ale vezicii biliare si urinare.
Preparare: infuzie din 2 linguri de produs finit la 250 ml de apa clocotita; 2-3 cani/zi
VOI MAI REVENI SI CU ALTELE
Ultima modificare efectuata ChangSiLi la 10/11/2008 22:09, modificat de 2 ori in total |
|
| Sus |
|
| Autor |
Mesaj |
ChangSiLi Administrator


Data inscrierii: 08/Sep/2008 Mesaje: 56 Localitate: 加拉茨
|
Trimis: 18/10/2008 12:19 Titlul subiectului: Gastrita |
|
|
Acute sau cronice, gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului, iar factorii care provoaca aparitia bolii sunt:
1. Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite infectioase), micotici (candida).
2. Factori chimici: exogeni (medicamente, substante toxice, alcool), endogeni (uremie, acidocetoza).
3. Factori fizici: iradierea.
4. Factori mecanici.
5. Factori alergici (sensibilitate la medicamente).
6. Factori nutritionali (carente proteice, vitaminice, minerale).
Simptomele sunt: dureri in regiunea epigastrica, mai proeminente dupa mese abundente, balonari, gust neplacut, greata, regurgitari, varsaturi, diaree, arsuri in regiunea epigastrului si pe tractul esofagian.
Poate fi stapanita cu calm, exercitii de respiratie si remedii naturale
De ce?
Greu de spus - medicina oficiala nu a gasit o explicatie completa pentru acest fenomen pe cat de des intalnit, pe atat de neplacut. In vechime, se spunea ca in tot mediul inconjurator exista un foc subtil, care la venirea primaverii devine extrem de activ in societatea vie si face deopotriva sa revina la viata plantele si intreaga natura, dar si sa iasa la suprafata toate zaturile si impuritatile iernii care sunt arse, uneori nespus de violent, declansand aceasta boala.
O explicatie cu parfum medieval, departe de studiile de microbiologie care pun aparitia acestei boli pe seama prezentei unei bacterii in stomac.
Fara indoiala insa ca nu avem intentia de a deslusi in acest articol finele si atat de controversatele mecanisme care duc la declansarea gastritei.
In cele ce urmeaza ne propunem sa va prezentam cateva remedii naturale, simple si nenocive, care sa ne dea o mana de ajutor sa trecem cu bine acest hop al primaverii.
Alimentatia pentru protectia gastrica
Daca exista o regula de regim nutritiv in tratarea gastritei hiperacide, aceea este ca nu pot exista doua diete la fel.
Mai exact, exista atatea moduri de regim cate feluri de pacienti.
Rand pe rand, majoritatea regulilor de fier din tratamentul gastritei au fost demolate de experimente, unele dintre ele incredibile.
Pana nu demult se stia ca toate condimentele iuti sunt o adevarata otrava in gastrita, intrucat irita peretii stomacului si extind secretia de sucuri acide.
Ei bine, in urma cu patru ani, savantii au descoperit ca pentru anumiti bolnavi, ardeiul iute, cel mai focos condiment, este un adevarat elixir, intrucat o substanta (capsicina) continuta de el este un protector al peretilor gastrici si regleaza productia de secretii acide.
Pentru unii laptele este un adevarat pansament al stomacului, in timp ce la altii acest aliment declanseaza dureri de stomac insuportabile.
Si atunci, ce este de facut pentru a afla cum mancam in timpul primaverii, cand receptivitatea stomacului este maxima?
Ei bine, exista cateva principii de alimentatie pe care daca le aplicam este destul de posibil sa ne gasim intr-un timp cumplit de scurt tipul de dieta care este cel mai prielnic pentru noi. Iata in continuare cateva sugestii in acest sens:
Eliminati zaharul si alimentele cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura de alimentele imbogatite cu E-uri, intrucat ele deruteaza digestia, favorizeaza (mai ales zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter pilori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant.
Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii).
Renuntati la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie, alaturi de tutun este marele inamic al stomacului.
Cel putin din luna martie si pana in mai, care este perioada critica pentru stomac, este bine sa renuntam la ele sau, daca nu reusim, macar sa le reducem.
Evitati absolut orice stridenta de gust - indemnul de baza in prevenirea si tratarea bolilor de stomac este moderatie in toate!.
Gustul dulce, picant, acru sau amar zdravăn poate declansa din senin o criza de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa cauzează o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat in perioada de primavara si apar binecunoscutele arsuri. Preferati, asadar, in aceasta perioada alimentele cu gust mai bland, echilibrat.
Consumati cruditati si leguminoase cu prudenta - intr-adevar, salatele, ridichile si zarzavaturile crude care alcatuiesc deliciul culinar al primelor saptamani de primavara nu sunt intotdeauna foarte bine primite de stomac.
Acelasi lucru se petrece si cu mancarurile de post pe baza de fasole, linte sau naut.
Consumati aceste alimente cu prudenta, fara a face excese, pentru a va asigura ca stomacul dvs. le tolereaza.
Preferati alimentele reci - ghilimelele sunt perfect necesare, intrucat nu ne referim la temperatura alimentelor (care este bine sa fie consumate caldute, niciodata reci de la frigider sau foarte fierbinti), ci la o calitate a lor intrinseca.
In medicina traditionala indiana, ayurveda, sunt cunoscute cateva alimente racoroase, care calmeaza durerile de stomac si reduc senzatia de arsura.
Aceste alimente sunt: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarifiat.
Untul clarifiat se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, pana cand devine limpede, ocazie in care este luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei.
Acest unt clarifiat este foarte hranitor si in cea mai mare parte a cazurilor este ideal tolerat de stomac, fiind chiar un protector gastric.
Introduceti condimentele reci - este vorba de fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante gastrice blande, preferabile condimentelor clasice: sare, piper, diverse pudre din comert care contin amelioratori de gust si aroma. Introduceti aceste condimente in hrana gatita si in dulciuri, pentru efectul lor de reglare digestiva.
Incercati dieta lichida - mai ales daca deja aveti crize de gastrita, este bine sa recurgeti la alimente usoare, bine fierte, lichide.
Cele mai bune sunt supele-crema din radacinoase (telina, patrunjel, morcov, pastarnac) si piureurile, care vor fi gatite fara ulei si condimentate cu sare in cantitati moderate.
Alte doua elixiruri lichide sunt sucurile proaspete, obtinute casnic, din cartofi si varza, care protejeaza stomacul si alina durerea.
Plantele medicinale
Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului.
Ca si la alimente, nu exista o reteta standard care sa se aplice la toate tipurile de pacienti, in schimb exista cateva plante care acopera un spectru larg de necesitati in tratament.
Iata cateva dintre ele:
Obligeana - este fara indoiala regina plantelor folosite in tratamentul bolilor de stomac.
Multi medici au relatat ca folosirea obligenei, fara nici un alt tratament, a rezolvat cazuri de gastrita extraordinar de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista.
De ce?
Pentru ca pe langa faptul ca are urmări antibacteriene si calmante gastrice foarte puternice, obligeana are o subtila actiune de armonizare la nivel psihic, in conditiile in care stresul si nervozitatea reprezintă cauza numarul unu in aparitia acestei boli.
Obligeana se administreaza astfel: o jumatate de lingurita de pulbere (obtinuta prin macinarea radacinii de obligeana cu rasnita electrica de cafea) se ia pe stomacul gol de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mese.
Obligeana este insa contraindicata in cazurile in care durerile de stomac sunt insotite de o senzatie puternica de voma, caz in care este bine sa folosim musetelul.
Musetelul - blanda romanita, cu micile sale flori albe si parfumate, este un remediu neasteptat de puternic in tratamentul -la-long al gastritei.
Se administreaza sub forma de macerat la rece: doua linguri de flori macinate se lasa intr-un litru de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza.
Se bea cantitatea de macerat obtinuta pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul gol.
Este bine ca ființele iritabile sa adauge la macerat si jumatate de lingurita de menta, care are efecte reconfortante si calmante puternice.
Coada-soricelului - se administreaza sub forma de pulbere - o lingurita de patru ori pe zi in cazurile avansate de gastrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si regenerative puternice si foarte rapide.
Masajul gastric substernal si respiratia tip ras
In medicina chineza se spune ca gastrita apare ca urmare a formarii unui cumul, a unui dop energetic in zona plexului solar.
Tratamentul energetic se face in sensul diminuarii, al disiparii acestei energii nocive, existand in acest sens o sumedenie de procedee, de la acupunctura la exercitii de respiratie si gimnastica energetica. In cele ce urmeaza, va prezentam doua tehnici extrem de simple de dispersare si armonizare a energiei la nivelul stomacului.
Masajul gastric substernal - se plaseaza degetul mare al mainii drepte direct pe piele, central, in zona stomacului, prinzand cu mana stanga incheietura mainii drepte.
Se roteste apoi degetul mare al mainii drepte in sensul acelor de ceasornic pe zona plexului solar, fara a freca pe piele, ci masand bland stomacul in profunzime.
Se fac cincizeci de întocmai rotatii, dupa care se face masajul cu degetul mare al mainii stangi in sens invers acelor de ceasornic de acelasi numar de ori.
Exercitiul se face de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, avand rol de prevenire si tratare a gastritei. In perioadele de criza, masajul se face cu blandete, intrerupandu-l daca durerea se accentueaza.
Respiratia tip ras - expiram aerul cu putere, dupa care inspiram adanc, relaxand muschii abdominali, asa incat aerul sa patrunda din belsug in zona inferioara a plamanilor. Ne tinem respiratia pana numaram la trei: 3, 2, 1, 0, apoi expiram aerul fractionat, zgaltaindu-ne abdomenul ca si cand am rade sau chiar sa incercam sa radem.
Va aparea o savuroasa situație de destindere si decongestionare la grad fizic si psihic, care se va amplifica pe masura ce vom continua exercitiul.
Se fac minimum zece asemenea respiratii pe zi.
Este o tehnica foarte eficienta si in perioadele de criza.
PREVENIRE SI TRATAMENT NATURIST:
*Alimentele alterate se arunca.
*Se evita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului.
*Nu se consuma ciuperci necunoscute.
*Nu se consuma alimente excitante pentru stomac.
*Se fac clisme, se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor.
*Se recomanda post de 1-3 zile, timp in care se bea ceai din scoarta de mesteacan, flori de tei, urzica, leustean, cimbru, salvie, cimbrisor, maghiran.
*Se consuma timp de 3 zile legume si sucuri, supa de varza sau varza cruda.
*Se bea un pahar de apa in care s-a dizolvat 1 lingurita de argila.
*Se evita bauturile reci, zaharul, pastele fainoase, carnea de porc prajita, condimentele, alcoolul.
*Cu ceaiuri din musetel, rostopasca, roinita, menta, chimen, seminte de in, lemn dulce, se calmeaza durerile de burta.
*Se aplica pe zona stomacului cataplasme umede si caldute.
*Se beau cateva picaturi de ulei din scortisoara sau dafin, cu miere.
*2 linguri caimac de pe lapte se amesteca cu 2 galbenusuri, 2 linguri de miere pana se face o crema, care se ia de 3 ori pe zi cu 1 ora inainte de mesele principale.
*Se recomanda mersul descult pe pietre ude sau iarba cu roua.
*Se evita stresul, se recomanda autosugestia prin ganduri pozitive si credinta in vindecare.
Reflexoterapie: se urmareste imbunatatirea circulatiei mucoasei gastrice pentru refacerea ei si anihilarea factorilor care au produs aparitia bolii. Se maseaza zona renala si suprarenala. Punctele masate sunt: zona stomac, punctul 17, timp de 5-10 minute pe fiecare picior, zona suprarenale, punctul 23, timp de 3 minute, zona rinichi-uretere-vezica urinara, punctele 24, 25, 26, timp de 5 minute, zona vezicii biliare, punctul 16, timp de 3 minute.
GASTRITE ACUTE
Pentru a vã proteja stomacul vã recomand sã reduceti pe cat posibil consumul de alimente care contin excitanti chimici, cum ar fi si articolele care au în componenta lor celulozã. In comparatie cu alte regimuri, în acest caz se poate bea cafea, se pot manca ciorbe si borsuri, carne prãjitã în ulei, paine albã (dar nu caldã) sau prãjitã, unt, telemea, cas proaspãt, svaiter, legume fierte sau preparate la cuptor (morcovi, dovlecei, conopidã, spanac). Este bine a nu se consuma laptele dulce, alcoolul, înghetata, painea neagrã, cartofii prãjiti, fructele crude si oleaginoase, mezelurile, carnea prãjitã, grãsimile animale, branzeturile grase, sosurile cu rantas. Trebuie avutã grijã la cantitatea de condimente, hrean, mustar, ceapã, usturoi, murãturi consumatã. Nu sunt recomandate aluaturile fragede, dospite, marmelada, dulceata.
TRATAMENT NATURIST PENTRU GASTRITA ACUTÃ:
Dietã: 2 zile curã de post cu ceaiuri si suc de lãmaie, 1 clismã dimineata cu 2 l infuzie cãldutã de musetel, timp de 2 zile. In continuare se introduc în alimentatie: suc de fructe, lapte, iaurt, lapte vegetal, piure de cereale, apoi se tine un regim lacto-ovo-vegetarian timp de 4-5 zile. Se intercaleazã 1-2 zile pe sãptãmanã cura cu fructe, cura cu preparat din aloe, cura cu suc de orz verde. Se recomandã suc de varzã anterior de masã cu 30 minute, 3x50 ml, iar dupã masã la 1 orã, sucul de cartof, 3x50 ml.
Se beau ceaiuri din urmãtoarele plante:
Rp. 1. - 20 gr nalbã mare, 20 gr roinitã, 30 gr salvie, 30 gr gãlbenele, 20 gr troscot, 30 gr tãtãneasã, 20 gr ienupãr, 10 gr sovarf, 20 gr scumpie
Rp. 2. - 20 gr isop, 30 gr urzicã, 20 gr mentã, 20 gr pãtlaginã, 20 gr tintaur, 10 gr pelin, 10 gr anason, 20 gr coada racului, 20 gr musetel.
Se poate bea zilnic lapte de hriscã (2 linguri fãinã de hriscã la 150 ml apã caldãsi miere).
Din amestecul de plante al celor 2 retete se ia 1 linguritã la 250 ml apã clocotitã, se infuzeazã 2 minute, se beau 3 cãni pe zi, alternand retetele.
In caz de gastro-enteritã se administreazã urmãtoarea retetã: 30 gr rãdãcinã nalbã mare, 10 gr afin, 10 gr saschin. Se ia 1 linguritã din amestecul de vegetale la 250 ml de apã clocotitã, se infuzeazã 3 minute, se bea cu 30 momente înainte de masã.
Se poate prepara urmãtoarea retetã: 100 gr grau (fãinã), 100 gr fãinã de ovãz, 100 gr fãinã de orz. Se iau 4 linguri din amestec, se fierb în 1 1 litru apã, panã rãmane 1 litru de apã. Se strecoarã, se adaugã 1 lingurã de miere. La copilul mic se administreazã 1 linguritã de 4 ori pe zi, cândva de masã, iar la adult 2 cãni pe zi.
Se recomandã baia vitalã de 2 ori pe zi, timp de 25 minute, baia de trunchi, una pe zi, timp de 25 minute, baia rece a jumãtãtii inferioare a corpului, 3 pe sãptãmanã, dusul rece general, de 2 ori pe sãptãmanã, compresa derivatã pe abdomen în timpul noptii, fomentatia simplã pe regiunea epigastricã sau o baie caldã de sezut, cu temperatuã crescutã timp de 20 minute, pentru calmarea durerii.
Reflexoterapia: se maseazã punctele 17, timp de 10 minute, 23 timp de 3 minute, 24, 25, 26 timp de 5 clipe si 16 timp de 3 minute.
TRATAMENT NATURIST PENTRU ULCER DUODENAL
Dieta: 5 zile curã cu lapte si sucuri din fructe neacide si zarzavaturi (varzã, cartof, morcov, pãpãdie, sfeclã rosie, castravete, spanac). Zilnic se mãnancã 4-5 albusuri de ou crud, fãcut spumã (fãrã zahãr), repartizat în 3-4 mese.
Se face o clismã dimineata timp de 5 zile. Cura cu legume si sucuri se tine 1-2 luni. Se recomandã 3x1 lingurã de cãrbune de tei zilnic, de asemenea 2x2 lingurite de polen înainte de masã, cura internã cu lut, cura cu aloe si cu suc de orz verde.
Se beau ceaiuri din urmãtoarele plante: 20 gr gãlbenele, 20 gr troscot, 20 gr tãtãneasã, 10 gr sovarf, 20 gr coada racului, 10 gr roinitã, 10 gr maghiran. Se mai poate fierbe timp de 3-4 minute 1 lingurã cu lemn de scumpie fãcut rumegus, în 300 ml apã. Se pune 1 linguritã din acest decoct în ceaiul fãcut din plantele de mai sus, se beau 3 cãni pe zi, îndulcite cu miere. Se mai poate adãuga la fiecare ceascã 1 linguritã tincturã suedezã.
Se face baia vitalã, de trunchi, dus scotian, dus rece partial, o cataplasmã lombo-abdominalã cu lut, care se tine 3 ore pe zona epigastricã. Se mai poate face baie de abur a jumãtãtii inferioare a trupului de 2-3 ori pe sãptãmanã, se poate aplica o cataplasmã caldã cu coada racului si frunze de tãtãneasã, dupã servirea mesei.
In caz de hematemezã (vãrsãturi cu sange) se face repaus la pat, se aplicã punga cu gheatã pe abdomen, se suprimã alimentatia solidã, se beau lichide reci, progresiv se va introduce în alimentatie laptele, iaurtul, albusul de ou crud, piureul de cereale.
Reflexoterapia: se maseazã punctele: 17, 19, 22, 16, 24, 25, 26, 39, 40, 49 între 3 -5 minute pe fiecare picior. |
|
| Sus |
|
| Autor |
Mesaj |
ChangSiLi Administrator


Data inscrierii: 08/Sep/2008 Mesaje: 56 Localitate: 加拉茨
|
Trimis: 10/11/2008 22:36 Titlul subiectului: Diferite parti ale organelor! |
|
|
Bors natural si Slanina(Sunca)
Se zice ca acum 200 de ani un chinez a descoperit primul tratament pentru petele de pe lamanii,care le acumulam in special de la fumul de tigara,acest tratament trebuie facut cu mare atentie!
PENTRU O LUNA
1Kg Slanina(Sunca),2L Bors natural.
Se taie Slanina(Sunca) cubulete(20,30,40g),se pune o cana de bors, se da pe gata,bagati in gura 10 cubulete de Slanina(Sunca) si o gura de bors,din nou,slanina,bors,pana goliti cana(Slanina nu se mesteca se inghite direct)
ATENTIE
Tratamentul se face o data pe zi,pe stomacul gol,timp de 4 luni(pot proceda la fel si cei care nu fumeaza)
Dureri de masea(alcool)
Alcoolul calmeaza durerile de masea timp de 5 minute,dupa 5 minute se bea ceva fierbinte(de recomandat un ceai)
Se ia o gura de alcool si se tinea la masea timp de 5 minute,dupa 5 clipe se da afara alcoolul si se bea o cana de ceai fierbinte,dupa care se pune o bucatica de panza la masea si se tine un-pic apasat,1,2 minute,(panza sa fie uscata)dupa care se clateste gura cu alcool.te mai doare?nu procedati asa de numeroase ori
Preparat chinezesc, din usturoi şi produse apicole, pentru prevenirea şi opunerea aterosclerozei şi a altor afecţiuni cardiovasculare
Din vechime, mierea de albine a fost folosită pentru tratarea şi vindecarea grabnică a rănilor şi a plăgilor supurate. În afecţiunile digestive şi gastro-intestinale, mierea s-a dovedit un bun remediu, stimulînd activitatea intestinului – avînd în acest sens un efect mai bun decît al fructelor – favorizînd eliminarea substanţelor toxice din organism. Ea are şi un consecință diuretic, influenţînd în mod aparte rinichiul. Folosită în tratarea ulcerului stomacal, mierea de albine a dus la dispariţia durerilor, senzaţiilor de arsură şi greţurilor. Prin consumul de miere, s-a observat o creştere a valorilor hemoglobinei sanguine, mierea avînd naturale calităţi de stârnire a procesului de hematopoieză. Analizele de laborator au confirmat că, în mierea de albine se regăsesc 22 din cele 24 elemente principale ale sîngelui. De aceea, foarte multe efecte benefice ale mierii s-au constat şi în afecţiunile cardio-vasculare. Materii prime necesare Pentru prevenirea dar şi combaterea sclerozei sau a altor afecţiuni cardiovasculare, medicina chinezească propune un preparat natural bazat pe o tinctură din usturoi (extras cu o soluţie hidroalcoolică concentrată), cu supliment de miere şi extract de propolis. În întâiul rînd, este nevoie de 50 g miere de salcîm. Apoi, pentru prepararea maceratului de usturoi în alcool, se curăţă şi se toacă 125 g de usturoi, care se adaugă în 125 g alcool 96E. Din această cantitate, după 10-15 zile de macerare, se obţine, prin strecurare şi presare, 175 g macerat usturoi în alcool. Pentru obţinerea extractului catifelat de propolis, 43 g de propolis brut, natural, scutit de impurităţi, se dizolvă în 57 g alcool 96E. Se ţine o săptămînă lîngă o sursă de căldură, apoi se desface dopul pentru a se evapora alcoolul, pînă se obţine o pastă fin cîntărind aproximativ 50 g extras de propolis sub formă de pastă. Pentru a obţine un extract alcoolic în concentraţie de 30 la sută, se procedează astfel: din serul extractiv de propolis sub configurație de pastă, se iau 30 g şi se amestecă în 70 g alcool 96 grade, din care, pe urmă omogenizare prin amestec, se folosesc doar 25 g, pentru o doză de tratament. Modul de preparare O doză de tratament pentru 100 de zile este de 250 ml preparat (cca 3.000 de picături). Pentru aceasta, se amestecă maceratul de usturoi rezultat (175 g), cu concentratul alcoolic de propolis în concentraţie 30 la sută (25 g) şi mierea de salcîm (50 g); global preparat 250 g. Această cantitate echivalează cu 2.700-3.000 de picături necesare unui tratament pentru o perioadă de 100 de zile, excluzând întrerupere. Mod de administrare Preparatul se administrează timp de 100 de zile, neîntrerupt, după următoarea schemă: Picăturile se administrează în puţină apă (o linguriţă) dimineaţa, la prînz şi seara, cu o jumătate de oră cândva de mese. Se respectă doza de picături diferenţiată pentru fiecare masă, corespunzător schemei. La fiecare administrare se agită flaconul, anterior de a trage cu pipeta preparatul. După 100 de zile de tratament continuu, cu doza variabilă din schemă, se face o pauză de 60 de zile, mai târziu care se poate reîncepe tratamentul (de întreţinere). În a 11-a zi de la începerea tratamentului, se administrează doza record de cîte 25 de picături, atît dimineaţa, cît şi la prânz şi seara. Ulterior a 11-a zi de tratament, se repetă precis după schema din întâia zi, respectîndu-se ordinea de administrare cantitativă şi continuîndu-se tratamentul pînă la terminarea preparatului obţinut din reţeta menţionată mai sus
O uimitoare plantă medicinală – Cicoarea
Mai ştie cineva de cicoare (Cichorium inthybus), de tuburile lungi, cu "pastile" mari, maronii, fiecare fiind suficientă pentru ca o ceaşcă de lapte să devină o desfătătoare băutură, asemănătoare cafelei cu lapte? Nu prea cred! Acum ne-am "modernizat cu cafele şi ness-uri!
Pentru a obţine pulberea de cicoare neapărată adăugării în lapte, se folosesc doar rădăcinile robuste ale plantei. Astea se usucă, se prăjesc apoi se rîşnesc prin maşina de cafea. Pulberea se poate consuma ca atare, cu puţină apă, sau adăugată în lapte cald. Din rădăcini mărunţite se face şi decoct (fiertură): 15-30 g la un litru de apă. O ceaşcă înainte de masă este suficientă pentru o bună dorință de mîncare şi alte rezultate folositoare ca de exemplu stârnirea funcţiilor hepatice şi ale rinichilor. Cicoarea le face bine celor bolnavi de ficat, stimulînd secreţia bilei şi ficatului (este coleretică), ajutînd eliminarea bilei în intestinul subţire, ceea ce normalizează digestia.
Cicoarea mai este tonică, antianemică (are mult calciu, fosfor şi fier, aminoacizi, vitaminele B, C, K şi P, amidon, substanţe amare), depurativă (dezintoxică organismul), laxativă, vermifugă (combate viermii intestinali), febrifugă. Este indicată în insuficienţe biliare, icter, colici hepatice, pietre la ficat şi rinichi, infecţii urinare. Folosirea cicorii este recomandată şi diabeticilor, ea avînd evidente consecințe hipoglicemiante.
Se vede că toate acestea erau vestite încă din antichitatea chinezeasca, probabil şi romană.
Tratamentul traditional chinezesc pentru diabet are suport stintific
Datele despre un tratament traditional chinezesc din plante care ar avea efecte benefice asupra pacientilor suferind de diabet tipul 2 au acum suport stiintific. O colaborare intre cercetatori chinezi, coreeni si australienii de la Institutul Garvan din Sydney a dus la descoperirea berberinei, un alcaloid, care se gaseste in radacinile si scoarta unui numar mare de plante, utilizate in scopuri medicinale care includ tratamentul ranilor sau al diareei. Totodata, despre aceasta substanta se stia din literatura stiintifica chineza ca are un concluzie de scadere a nivelului glicemiei cand este administrata la persoane care sufereau de diabet, desi, pana acum, modul ei de actiune era necunoscut.
Cercetatorul de la Garvan, medicul Jiming Ye a declarat: „Studiile noastre pe animale cu diabet au arata faptul ca berberina actioneaza in parte prin activarea unei enzime din muschi si ficat care este implicata in cresterea sensibilitatii tesuturilor la insulina – ceea ce are ca efect scaderea nivelului glucozei din sange. In plus, se pare ca berberina poate ajuta la scaderea greutatii corporale.”
Medicamentele folosite in prezent in tratamentul diabetului de tip 2 includ metforminul si tiazolidindionele (TZD). Totusi, un numar mare de pacienti nu pot tolera metforminul, iar TZD pot duce la cresteri nedorite in greutate. De aceea, este foarte important expansiunea unor noi terapii pentru tratamentul diabetului de tip 2, care este o problema de sanatate cu o dinamica crescatoare.
„Berberina a fost folosita de decenii, daca nu secole, cu putine efecte adevrse. Avand in vedere limitarile terapiilor medicamentoase existente, suntem bucurosi ca avem dovada ca aceasta substanta poate fi de ajutor in tratamentul diabetului; in acelasi timp, desi este folosita pe larg in practicile medicale traditionale, va necesită sa fie evaluata corespunzator, urmand exemplarul de atestare clinica al oricarui construit medicamentos ” a declarat profesorul James, seful programului de cercetare in domeniul Diabet & Obezitate de la Institutul Garvan si autor al mai multor articole despre diabet.
Urmatorul pas ar fi investigarea modului in care berberina activeaza enzima care este mediatorul acestor urmări de sensibilizare la insulina.
Exista date care atesta faptul ca berberina (sau parti ale plantelor care o contin) folosita pe cale orala are si efecte anti-microbiale, antitumorale si anti-inflamatoare. |
|
| Sus |
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
| |
 |
|
 |
|
|